Monitorizare de presă

Căutare

Cuvânt cheie

Organ:

Tematica:



Numele cotidianului: Cotidianul
Anul şi data apariţiei: 4/11/2007
Tematica: problema emigranţilor români din Italia
Categoria articolului: reportaje
Autorul articolului: Remus Radu, Seila Dumitrescu
Titlul articolului: Decretul italienilor are fisuri
Numărul fotografiilor: 1
Acces online: https://www.cotidianul.ro/decretul_italienilor_are_fisuri-35131.html


Decretul italienilor are fisuri

Asociatia avocatilor de drept penal din Italia critica decretul intrat vineri in vigoare, aratind ca ar contine prevederi abuzive ce incalca drepturile omului si legislatia europeana.

https://www.cotidianul.ro/fileadmin/2007/Noiembrie/05-11-07/04.jpg

Primii expulzati - Constantin Mingarea, Adrian Grozea,
Stefan Chirila si Radu Cristian -
au platit pentru pacate mai vechi

Parlamentarii italieni se pregatesc sa dea miine, in Senat, forma finala a decretului ce permite expulzarea cetatenilor comunitari si extracomunitari, document ce a intrat in vigoare vineri dupa-amiaza. O parte a avocatilor italieni au protestat deja fata de exprimarile prea ambigue continute in actul normativ adoptat in viteza de guvernul italian.

Decretul permite sa fie considerat expulzabil "cetateanul care poate fi un grav pericol pentru siguranta nationala sau ordinea publica", iar constatarea starii de pericol pentru ordinea publica sta in competenta unui prefect, nu a unei instante. Actul semnat de prefect este covalidat de un judecator, iar magistratul poate sa contrazica hotarirea prefectului, dar simplul fapt ca decizia o ia un functionar al guvernului, iar nu o instanta, lasa loc la abuzuri, spun avocatii italieni. Mai ales atunci cind decizia de expulzare nu are la baza o sentinta penala irevocabila hotarita pe teritoriul italian, urmata de o condamnare ispasita fie si partial, ci doar prezumtia ca persoana supusa analizei ar putea reprezenta un grav pericol pentru ordinea publica. Ba chiar si in cazul unei persoane care si-a ispasit condamnarea si, prin aceasta, si-a absolvit vina cuantificabila juridic, masura de expulzare lezeaza drepturile omului.

Decretul, care contine modificari ale unor alte legi privitoare la accesul si sederea imigrantilor, largeste variantele de incadrare a unei persoane in categoria "expulzabil". Astfel, expresia "doar pentru grave motive de ordine si de siguranta publica" este inlocuita cu "doar pentru grave motive de ordine publica sau de siguranta publica". In prima varianta, pentru a incadra o persoana in categoria expulzabililor ar fi trebuit sa fie intrunite ambele conditii legate prin conjunctia coordonatoare "si"; in a doua varianta, pentru indepartare de pe teritoriul italian este suficient sa fie indeplinita doar una dintre cele doua conditii juxtapuse prin conjunctia "sau". Un alt fapt care a iscat protestul avocatilor italieni si romani e ca decretul nu contine tipurile de infractiuni ce l-ar situa pe faptuitor in calitatea de expulzabil.

Mult discutatul act normativ, ce functioneaza ca o ordonanta de urgenta de la noi, mentioneaza ca ii pot fi contestate prevederile in instanta, situatie in care, din momentul introducerii actiunii, efectele decretului se suspenda. Dar si aici urmeaza spatiul de posibil abuz, "mai putin in cazurile in care prevederea de indepartare se bazeaza pe o sentinta precedenta sau pe motive imperative de siguranta publica". Membrii asociatiei avocatilor de drept penal din Italia sustin in protestul lor ca "actul normativ este inutil si daunator si are ca scop sa mascheze incapacitatea autoritatilor italiene de a gestiona comunitatile sociale".

Mai multe partide politice italiene au anuntat ca vor sa aduca amendamente legii in timpul dezbaterii din Senat. Reprezentantii stingii comuniste spun ca vor pleda pentru enumerarea clara a infractiunilor care, odata infaptuite, ar putea indeparta un imigrant din Italia si pentru reducerea puterii prefectului si marirea rolului judecatorului in aceasta speta. Partidele de dreapta au anuntat ca vor sa includa printre conditiile de acceptare a sederii si ca imigrantul sa faca proba "unei surse de venit legale si adecvate". Daca "legale" e un termen clar, "adecvate" naste iarasi un ocean de subiectivitate, de vreme ce unora le-ar parea suficient 50 de euro pe zi pentru un trai, fie el si modest, iar altora li s-ar parea ca sub 150 de euro pe zi, produsi legal, un imigrant n-are ce cauta in Italia. (Remus Radu)

  • Urmeaza muncitorii la negru

Pina la stabilirea exacta a termenilor decretului, politistii vor aplica legislatia europeana in vigoare, pe care italienii au ignorat-o pina acum. Potrivit acesteia, cetatenii straini care nu se pot integra ori cei care locuiesc ilegal in tarile membre UE pot fi expulzati in baza unui acord de extradare. Ca urmare, printre romanii care urmeaza sa fie expulzati din Italia vor fi si cei care muncesc ilegal. Surse din politia italiana au declarat pentru Cotidianul ca "numai persoanele care locuiesc legal si fac dovada ca au din ce trai vor ramine in Italia". In acest scop, politistii italieni au in plan ca, in zilele urmatoare, cu ajutorul politistilor romani sa desfasoare razii pentru verificarea tuturor taberelor de nomazi, dar si a romanilor care locuiesc pe teritoriul Italiei. De altfel, autoritatile italiene au inceput verificarea tuturor cetatenilor romani. Astazi urmeaza sa fie trimise in Romania alte trei persoane. Cit priveste motivele expulzarii celor patru romani, ministrul Internelor, Cristian David, ne-a declarat: "Din documentele in baza carora au fost emise ordinele de expulzare, care au fost prezentate judecatorilor de pace in vederea validarii ordinului, se arata ca acestia au savirsit infractiuni pe teritoriul Italiei, dar cu ani in urma". (G.G.)

  • Parlamentarii italieni, nesiguri

Parlamentarii de stinga se distanteaza de decretul expulzarilor. Liderul grupului din Senat al Rifondazione Comunista (PRC), Giovanni Russo Spena, a declarat ca in forma actuala documentul e "inacceptabil". El sustine ca proiectul contine prevederi prea vaste si prea vagi, care ar putea duce la veritabile "deportari in masa". In plus, actul normativ le acorda puteri "discretionare" prefectilor, fapt ce ar pune in pericol principiul egalitatii in fata legii. La rindul sau, ministrul pentru politici comunitare, Emma Bonino, a vorbit de "mediatizarea" crimei comise de Romulus Mailat si a criticat aspru "iresponsabilitatea opozitiei care a alimentat instinctele xenofobe ce zac in multi". Nici fortele de dreapta nu sint convinse ca vor vota proiectul legislativ. Silvio Berlusconi a criticat deja actul normativ, iar partidul sau, Forza Italia, va decide luni daca il va vota sau nu. (I.M.)

Primii expulzati, judecati in 90 de minute

Deportatii spun ca au fost aparati toti patru de un singur avocat.

La o zi dupa ce Italia a dat decretul de expulzare a imigrantilor considerati periculosi, primii patru romani au fost trimisi in tara, cu interdictie de a reveni "in cizma" pentru trei ani. Romanii s-au plins ca n-au primit de mincare si apa cit au stat in arest, ca n-au avut acces la toaleta si ca un singur avocat italian i-a aparat in instanta pe toti patru, in procedura de urgenta. In arestul din Milano, spun expulzatii, mai erau alti 13 romani, alaturi de indieni, chinezi, albanezi. "Aseara ne-au luat (n.r. - joi), astazi, vineri, la 12.00 ne-a scos de pe arest si la 19.00 la interviu la judecator. Ne-au judecat de urgenta, o ora jumatate toti patru, si ne-au pus pe avion", povesteste Chirila Stefan, unul dintre ei.

Adrian Grozea, 33 de ani, Radu Cristian, 23 de ani, Constantin Mingarea, 51 de ani, Stefan Chirila, 46 de ani, au ajuns cu totii in arest direct din strada. Grozea, cu o condamnare de furt de masina in Italia, zice ca aici nu o sa-l angajeze nimeni din cauza cazierului, 11 ani si 4 luni de inchisoare pentru omor. Cristian are deja o condamnare de tentativa de furt in Italia, pentru care a facut 12 ore de arest. Mingarea povesteste ca singura neregula pe care a facut-o este ca a fost prins cu nume schimbat, cind a primit 4 luni cu suspendare. Sotia lui Chirila si cei doi copii au ramas in Genova. El are la activ o condamnare de furt, "o jacheta pentru nevasta". (Seila Dumitrescu)

  • Despre baza de date

Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară.

În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.

Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  în viitoare analize.